Am vrut să mă schimb pe unul mai bun,
L-am căutat cu lumînarea,
Înalt ca bradul, curat ca floarea,
Şi care noaptea să doarmă tun.
Ce, cu mîndrie, să-şi zică: unul
Ca mine-n lume nu mai există.
Frumos, cu educaţie ateistă,
Poţi să îl cauţi să tragi cu tunul.
Ce bine! Ce bine! Ce bine!
Şi, pe de altă parte, vai ce păcat!
Nimeni n-a vrut să se dea pe mine
Şi de-aceea am rămas neschimbat.
This entry was posted
on joi, 10 iunie 2010
at joi, iunie 10, 2010
. You can follow any responses to this entry through the
comments feed
.
