Drag mi-ai fost, mi-ai fost odată,
Dar ce-a fost n-a fost să fie,
Am văzut c-această lume
Făr-de tine nu-i pustie.
Şi luceafărul pe ceruri
Place mult cum străluceşte,
Dar apune şi dispare
Soarele când se iveşte.
El cu discul său cel falnic
Te deşteaptă la viaţă
Şi te face sa uiţi iute
Steaua cea de dimineaţă.
Tu luceafăr mi-ai fost mie
Ce în zori de ziuă luce,
Şi-ai apus, - acum la soare
Eu privesc cu mult mai dulce.
This entry was posted
on luni, 26 octombrie 2009
at luni, octombrie 26, 2009
. You can follow any responses to this entry through the
comments feed
.
Trimiteți un comentariu